Bubble algae

    Unul dintre cele mai neplacute surprise pe care un acvarist le poate avea este o invazie de alge, in special daca este vorba de „bubble algae”. 

    Aceasta devine o problema cand se raspandeste prea mult, atunci cand creste peste corali ducand la sufocarea si mai tarziu moartea acestora.
 
       Aceasta alga se raspandeste formidabil de repede deoarece contin mai multe bule iar fiecare bula a algelor contine spori, iar o data sparta, acei spori, fiind o forma de reproducere, patrund in masa apei si contribuie la dezvoltarea algei. Se recomanda ca la inlaturarea acestei alge sa nu fie sparte bulele de aer, acestea sunt usor de recunoscut, sunt de dimensiunea unei margele si sunt umplute cu lichid.

    Acestea se pot inmulti si extinde foarte rapid daca mediul le asigura cele necesare dezvoltarii.Bubble algae este o categorie de alge insa cea mai raspandita alga din aceasta categorie, este  Valonia ventricosa.

    Valonia ventricosa este una dintre cele mai neplacute alge din categoria bubble algae. Aceasta prezinta o singura bula umpluta cu lichid, adica nu prezinta vezicule secundare umplute cu lichid iar corpul sau talul este aproape sferic. Acestea pot creste pana la 5 centimentri in diametru si sunt de culoare inchisa, aproape de negru. Aceasta specie este intalnita in Oceanul Indian, Pacific, pana in sudul Australiei dar si in Caraibe. Se cunoaste faptul ca aceasta alga este foarte rezistenta la conditii de luminozitate scazuta.

    Boergesenia forbesii este o specie similara insa aceasta nu are o forma sferica si puternic alungita, ajungand la 5-6 centimetri lungime si 2 in latime, avand aspectul unui carnat. Aceasta alga se poate fixa atat pe stanci cat si pe alge macrofite.

    Valonia aegagropila formeaza mai multe vezicule mici, dens dispuse ce prezinta o forma curba, are un colorit negricios sau verde inchis si veziculele pot creste pana la un centimetru lungime. Aceasta alga este intalnita in vestul Oceanului Pacific, Oceanul Indian, si in Marea Caraibelor dar si in Marea Mediterana. Se cunoaste faptul ca sunt foarte dificil de inlaturat manual, datorita ancoratiei sale de substrat.

    Valonia macrophysa se intalneste in aproape toata lumea , in special in Oceanul Indian, Pacific si estul Atlanticului. Ea formeaza vezicule unicelulare, ramificate ce masoare doar un centimetru grosime si aproximativ dou in lungime. Aceasta se ancoreaza relativ slab pe substrat si poate fi inlaturata manual destul de usor.

    Valonia utricularis are vezicule curbate, ramificate care pot atinge si 5 centimetri in lungime dar nu foarte groase, de doar jumatate de centimetru. Aceste vezicule sunt dispuse alaturat una de cealalta. Se poate inlatura manual insa este predispusa sa se rupa.

    Dictyosphaeria cavernosa formeaza taluri multicelulare, cu textura granulara cu o latime de aproximativ un centimetru ce pot fi aproape sferice insa de cele mai multe ori sunt neregulate. Poate fi intalnita in Oceanul Indian, Pacificul de Vest si Polinezia dar si Marea Caraibelor.

    Bornetella sphaerica este o alga intalnita cu precadere in Pacificul de Vest, din Japonia pana in Australia si Fiji. Ea formeaza vezicule multicelulare similare strugurilor,, acestea au aproximativ 2 centimetri in diametru.

    Aceste alge, de altfel foarte periculoase pentru acvariu datorita faptului ca se pot raspandi cu usurinta si pot creste peste corali, sufocandu-i pot fi controlate in mai multe moduri.

    Exista trei moduri de a interveni: manual, prin inlaturarea algelor, prin lipsirea algelor de unul din elementele necesare dezvoltarii si supravietuirii sau biologic prin introducerea unor organisme ce se vor hrani cu acestea, tinand sub control numarul acestora.

    Inlaturarea manuala a acestor alge ofera un moment de respiro insa dupa o perioada acestea vor reveni si se vor inamulti din nou fiind necesara o noua interventie. De obicei aceasta metoda nu este de lunga durata, fiind aplicata doar ca metoda provizorie. Aceste alge se pot fixa foarte bine in substrat si nu vor putea fi inlaturate in intregime. Se poate folosi insa o serie de unelte ascutite, cu care se va incerca scoaterea algelor prin dislocarea punctelor de ancorare ale algelor. In acest sens se pot folosi surubelnite, forfecute, sau chiar unghiile insa nu este recomandat sa va folositi unghiile deoarece riscati sa va raniti sis a va infectati. Inlaturarea acestor alge se va face cu mare grija sa nu se sparga vezica cu lichid, aceasta contine spori iar o data eliberati, mai multe alge vor aparea in acvariu deoarece acestia sunt o forma de reproducere. Pentru a se reproduce, aceste vezicule trebuie sa fie suficient de dezvoltate, adica sa atinga cel putin o treime din dimensiunea maxima si, dupa ce au fost sporii eliberati in acvariu, acestia trebuie sa nu fie capturati de catre organismele filtratoare sau de filtru si trebuie sa se stabileasca pe o portiune de substrat potrivita, cu suficienta lumina si libera. Indiferent cat de mici sau de mari sunt sansele ca acesti spori sa se dezvolte, trebuie sa se evite spargerea acestora in acvariu. In acest sens se poate folosi un furtun pregatit pentru a sifona apa din preajma vezivulei in caz de spargere.

    Speciile vegetariene de pesti si nevertebrate vor contribui semnificativ la pastrarea unei populatii satisfacatoare si relativ constante de alge intr-un acvariu. Dintre aceste specii vegetariene de pesti si plante, se pot folosi foarte usor melcii Turbo (Turbo sp.) sau Trochus (Trochus sp.) si Astraea sp. Acesti melci vor razui in permanenta diferite suprafete din acvariu, hranindu-se cu alge si tinand astfel numarul lor sub control. Una dintre cele mai de succes specii folosite in combaterea algelor bubble algae este crabul Mithrax sculptus, acesta va rupe tesutul vesicular al algei si se va hrani cu acesta.

    Pestii fitofagi pot fi de asemenea folositi in combaterea acestor alge, pesti precum speciile din familiile Acanthuridae si Siganidae. Dezvanatajul Acanthuridaelor este acela ca ei sunt destul de pretentiosi si de delicate pentru a putea fi intretinuti de un incepator in ale acvaristicii marine insa Siganidaele nu sunt predispuse la boli si sunt in general rezistenti insa necesita acvarii destul de mari si sunt teritoriali.

    O alta categorie de organisme intalnite in acvaristica marina ce se pote hrani cu aceste alge sunt aricii de mare. Acestia insa sunt prea specializati consumului de alge in asa maniera incat, dupa epuizarea populatiei de bubble algae acestia se pot hrani cu algele coraline, alge benefice in acvariile de tip recif.

    O alta metoda de a combate aceste alge este aceea depriva algele de unul din cele trei elemente indispensabile: lumina, caldura si nutrienti. Din cauza faptului ca temperatura unui acvariu marin trebuie sa fie relative constanta nu se poate pune problema modificarii temperaturii. Se poate insa reduce intensitatea luminii in acvariile in care nu exista specii pretentioase de corali sau se poate reduce cantitatea de nutrienti din apa. Reducerea cantitatii de nutrienti din apa se face prin o mai buna gestionare a hranei pestilor in asa fel incat acestia sa fie hraniti suficient insa in urma meselor lor sa nu rezulte o cantitate semnificativa de hrana neconsumata. Hranirea in cantitati mici insa de mai  multe ori la intervale regulate este una dintre solutii. De asemenea se poate incuraja dezvoltarea altor alge, albe benefice in acvariu, spre exemplu in interiorul unui refugium pentru a folosi aceasta cantitate de nutrienti din apa.

Ecolog Stelian Valentin Stanescu,

Comunitatea Acvarii de vis