Coralii duri

    Ce sunt coralii duri?

    Coralii duri fac parte din Ordinul Scleractinia si reprezinta acei corali care poseda un schelet bine structurat, format din carbonat de calciu si sunt principalii corali care contribuie la formarea recifurilor. Acestia sunt animale ce traiesc in colonii formate din sute de indivizi uniti de acest schelet din carbonat de calciu (calcar).
Coralii duri sunt clasificati in doua mari categorii in functie de aspect LPS (en: large polyp stony; ro: corali duri cu polipi mari) si SPS (en: small polyp stony; ro: corali duri cu polipi mici). Ambele categorii poseda scheletul calcaros bine definit, de unde provine si numele de corali duri.

Cum se hranesc coralii duri?

    Din punct de vedere al hranei exista doua tipuri de corali duri, cei ce traiesc in simbioza cu algele Zooxanthellate si cei ce nu traiesc in simbioza cu aceste alge, denumiti non- Zooxanthellate.
    Coralii ce traiesc in simbioza cu Zooxanthellate se hranesc in principal pe seama aceste alge, putand beneficia de aproximativ 95% din produsii organici ai algei. Pe langa aceasta sursa de hrana, coralii se mai hranesc si prin captarea materiei organice din masa apei cu ajutorul tentaculelor, in functie de specie si de dimensiunile polipilor, acestia de pot hrani cu alge, crustacei mici, iar unele specii pot captura chiar si pesti mici.
Coralii non-Zooxanthellate pot trai si in lipsa luminii, astfel ei sunt intalniti la adancimi mari, de peste 500 metri, unde, desi nu formeaza recifuri, ei prospera pe seama planctonului si a particulelor organice.

    Cum se inmultesc coralii duri?

    Asemenea coralilor moi si coralii duri se pot reproduce asexuat si sexuat. Reproducerea sexuata are loc atunci cand masculii si femelele, sau mai multi indivizi, in cazul speciilor hermaphrodite elibereaza in masa apei gametii. O data rezultata larva aceasta va inota in masa apei, la suprafata mai multe zile, diferind in functie de specie, apoi se va stabili pe substrat unde va devei un polip, acesta va creste si adesea se va reproduce asexuat in vederea formarii unei noi colonii.
Reproducerea asexuata se poate realize prin inmugurire, aceasta putand fi atat intratentaculara cat si extratentaculata. Inmugurirea intratentaculara are loc atunci cand polipii se divid in interiorul cercului tentacular, in doi indivizi, fiecare pastrand o parte din individual original si regenerand-o pe cea lipsa, astfel rezulta doi indivizi. Inmugurirea extratentaculara are loc atunci cand, un polip se dezvolta intre polipii deia existenti, deci in afara cercului tentacular, adesea acestia par mai mici si dau impresia ca polipii sunt inghesuiti in colonie.

    Ce conditii trebuie sa indeplineasca acvariul cu corali duri?

    Desi sunt tot corali si desi sunt tot duri, LPS si SPS necesita conditii foarte diferite in acvariu si din acest motiv nu se recomanda ca in acelasi acvariu sa se intalneasca si LPS si SPS, deoarece aproape in toate cazurile, unii dintre ei nu vor rezista.

    LPS

    Majoritatea speciilor de corali LPS traiesc in lagune, unde apa este mai tulbure, lumina patrunde mai greu si unde curentii nu sunt foarte puternici, astfel ei pot tolera mai bine conditiile de turbiditate crescuta din acvariu.
Acestia nu sunt foarte sensibili si nu necesita iluminare intensa sau curenti puternici, fiind din acest punct de vedere mai usor de intretinut.
Deoarece traiesc in simbioza cu algele Zooxanthellate, acestia pot rezista doar cu nutrientii oferiti de acesta insa in natura, acestia, preiau din sedimentele in suspensie particule organice cu care se hranesc, deci si in acvariu acestia pot fi hraniti la intervale egale si din abundenta pentru a spori rata de crestere si pentru a imbunatati starea de sanatate a polipilor. Datorita faptului ca polipii sunt de marimi mai mari, ei pot fi hraniti cu hrana de dimensiuni mai mari, hrana precum Mysidae si Artemia, bucati de carde de peste sau crevete.

    SPS

    Spre deosebire de LPS, acestia se gasesc doar in apele marine, in interiorul recifurilor construite chiar de ei, unde apa este foarte limpede, bine oxigenata datorita valurilor si curentilor puternici si puternic iluminata. Curentii de apa poarta atat fitoplanctonul cat si zooplantonul prin recif iar coralii preiau din acesta nutrientii necesari pentru a supravietui. Hranirea in acvariu nu este obligatorie insa este foarte indicate deoarece sporeste rata de crestere si ofera polipilor o stare de sanatate buna.
Datorita acestei rate de crestere accentuata, SPS necesita un aport de calciu mai mare decat LPS, fiind indicate valoarea de 450ppm, iar pentru aceasta este necesar un reactor de calciu.
Faptul ca traiesc in zone puternic illuminate inseamna ca si in acvariu acestora trebuie sa li se puna la dispozitie surde puternice de lumina, cel mai des folosite fiind Metal Halidele, lampile cu LED-uri sau chiar tuburile fluorescente tip T5
Acesti corali sunt putin mai pretentiosi iar daca nu le sunt indeplinite toate conditiile necesare acestia nu se vor mai dezvolta, ci se vor albi iar recuperarea este, in cel mai bun caz lenta.

      Specii de corali duri utilizate in acvariu

    Hammer coral (Euphyllia paranchora)
Originar din regiunea Indo-Pacifica, este un coral agresiv, deci se recomanda sa se amplasaseze la distanta de ceilalti corali, necesita curenti moderati de apa si o iluminare moderata, in acest sens este bine sa fie amplasati in partea de jos a acvariului. Sunt necesare administrati suplimentare de calciu, strontiu, iod si elemente secundare. Apa trebuie sa aiba parametrii stabili, cu salinitatea cuprinsa intre 1.023-1.025, pH-ul intre 8.1-8.4 iar temperature intre 22-26°C si duritatea dKH 8-12.

    Frogspawn coral (Euphyllia paradivisa)
Specia poate fi gasita in recifele de corali din Indo-Pacific, este o specie ce necesita o iluminare moderata spre puternica iar curentii medii, in acest sens se poate amplasa in partea de jos a acvariului. Se recomanda sa fie plasati la distanta de ceilalti corali, pentru a descuraja agresivitatile. Necesita administrarea de calciu, strontium si iod, iar paratetrii apei trebuie sa se incadreze in limitele: temperatura 22-26°C, salinitatea 1.023-1.025, pH-ul pH 8.1-8.4 iar duritatea dKH 8-12.

    Torch coral (Euphyllia glabrescens)
Sunt de provenienta din Marea Bariera de Corali, prefera curent de apa si iluminarea moderate, deci este bine sa fie plasati in partea de jos a acvariului. Ca si in cazul celorlalte specii din genul Euphyllia, necesita aport suplimentar de calciu, strontiu, iod si alte oligoelemente iar paratetrii apei trebuie sa se incadreze in limitele: temperatura 22-26°C, salinitatea 1.023-1.025, pH-ul pH 8.1-8.4 iar duritatea dKH 8-12.

    Elegance coral (Catalaphyllia sp.)
Este originar din Indonezia si coasta Australiei, este un coral agresiv, deci se va plasa la distanta de alti corali, este bine ca curentii de apa sa fie redusi iar iluminarea sa fie moderata. Se va pozitiona in partea inferioara a acvariului, parametrii apei trebuie sa se situeze intre valorile de 22-26°C pentru temperatura, 8-12 pentru duritate, 1.023-1.025 pentru salinitate iar pentru pH, 8.1-8.4. I se poate administra calciu, strontiu si alte oligoelemente.

    Coralii Acropora (Acropora sp.)
Este un gen foarte mare, cuprinzand in jur de 150 de specii de corali, acestia pot fi originari din Indonezia si Oceanul Pacific. Prefera in general curentii moderati de apa si o iluminare puternica, deci se pot pozitiona in partea de mijloc sau in partea superioara a acvariului. Se pot administra calciu si strontium pentru o mai buna dezvoltare a acestora. In general, parametrii apei trebuie sa fie cuprinsi intre valorile de 22-26°C pentru temperatura, 8-12 pentru duritate si 8.1-8.4 pentru pH iar salinitatea este cuprinsa intre 1.023-1.025.

      Desi nu sunt usor de intretinut, coralii duri ofera un tablou uluitor, un spectacol impresionant de culoare si forma, iar in cooperare cu celelalte vietati ale acvariului, crustaceele, pestii si molustele acestia pot, si cu siguranta vor intoarce multe priviri.

                                                                                                                                            Ecolog Stelian Valentin Stanescu,

                                                                                                                                              Comunitatea Acvarii de vis