Popularea unui iaz
Iazul nu este complet daca nu are plante, pesti si alte organisme astfel ca acesta trebuie populat cu aceeasi bagare de seama cu care este populat si un acvariu. Pentru inceput este bine sa precizam ca nu toate speciile de pesti si plante sunt potrivite unui iaz. In cele ce urmeaza voi prezenta principalele specii de pesti si plante dar si de reptile, amfibieni si nevertebrate care, desi nu le introducem noi in iaz este posibil sa vina neinvitate.
Acvariul trebuie sa fie ciclat, adica sa i se permita coloniilor de bacterii sa se dezvolte si sa se instaleze in el inainte de a fi populat cu pesti, acelasi lucru este indicat sa sa intample si cu iazul, astfel ca pestii vor fi introdusi dupa 2-4 saptamani de la umplerea acestuia, plantele insa pot fi introduce mai curand, acestea purtand bacterii si astfel se porneste dezvoltarea acestora.
Principalele specii de plante folosite in si langa iazuri sunt urmatoarele:
1. Acrolus calamus este o specie de plantă erbacee, vivace, cu miros aromatic plăcut, originară din India È™i creÈ™te în locuri mlăștinoase. Aceasta se intalneste adesea pe malurile raurilor si creste rapid, raspunde bine la taieri, inlultindu-se cu success prin cale vegetative.
2. Buttomus umbellatus este o planta acvatica perena, se intalneste pe malurile cursurilor de apa iar floarea acesteia este de culoare alb-roz si inlforeste din iulie pana in septembrie. Creste pana la inaltimea de un metru.
3. Nimphaea sp. Acest gen de plante acvatice este cel mai intalnit si dorit in iazuri, este reprezentat prin multe specii de nuferi. Dimensiunile frunzelor difera, putand ajunge pana la 2 metri in diametru insa gama de specii este foarte variata. Este bine sa se foloseasca in iazuri cu o adancime de cel putin 50cm si cu substrat format din pietris, cu inaltimea de cel putin 10cm.
4.Hydrocleys nymphoides Este o planta plutitoare ce va avea nevoie de cat mai multa lumina, este foarte des intalnita in zonele de mlastina sau in partile linistite ale baltilor si lacurilor. Are o floare galbena si va inflori vara, din iunie pana in august, in functie de zona.
5.Iris sp. Dupa cum spune si numele sunt irisi sau stanjenei, foarte indragiti datorita florilor lor albastru-violet sau galbene. Aceste plante pot creste pana la 1-1,2 metri si prefera zonele putin adanci ale iazurilor.
6. Sagittaria sagittifolia, denumita si sageata apei datorita frunzelor sale in forma asemanatoare cu sageata. Se intalneste pe langa cursurile de apa si prefera zonele putin adanci ale iazurilor.
7. Myriophyllum sp. Cuprinde mai multe specii de plante submerse, cu frunze fine, delicate. Acestea se dezvolta puternic incepand cu lunile martie-aprilie insa la sfarsitul toamnei acestea se ofilesc, vor creste din nou in primavara urmatoare datorita faptului ca radacinile supravietuiesc iernilor. Aceste plante nu sunt potrivite pentru iazurile cu crapi decat in conditiile in care sunt crescute ca supliment alimentar pentru acestia.
8. Ceratophyllum demersum, de asemenea o specie submerse, similara ca dezvoltare si usor si ca aparenta cu Myriophyllum sp.
9. Elodeea densa, Este o specie de planta intalnita adesea si in acvarii, ea nu suporta foarte bine temperaturile scazute, deci este vine sa o ferim de frig.
10. Azola caroliniana Planta de talie mica ce traieste la suprafata apei, similara lintitei, desi estetica, aceasta se inmulteste repede si poate deveni o povara. Prin capacitatea de a depozita nitrogenul din aer si apa, contribuie la scaderea nivelul nitratilor si joaca rol de "planta feritilizatoare".
Pestii intalniti in iazuri sunt specii autohtone sau specii din zone temperate, cu climat asemanator cu cel de la noi. Acestea trebuie sa fie rezistente la temperaturile scazute din timpul iernii si la diferentele mari de temperatura dintre zi si noapte din primavara si toamna. Cele mai intalnite specii sunt:
1. Cyprinus carpio, var. Koi Poate cea mai indragita si comuna specie de peste de iaz datorita coloritului, usurintei ingrijirii si dimensiunilor. Sunt pesti ce pot atinge chiar si 90cm lungime si sunt rezistenti la frig, putand chiar ierna in iazuri cu o adancime mai mare de 80-100cm. Se gasesc in diferite varietati coloristice, cu combinatii diverse de alb, rosu, portocaliu, galben si negru. Este foarte puÅ£in pretenÅ£ios in privinta hranei, acceptand: gândaci, viermiÅŸori, melci dar ÅŸi alimentaÅ£ie vegetală formată din plante sau hrană artificială. Dezvoltarea plantelor submerse poate fi împiedicată prin popularea iazului cu crapi. Plantele emerse, trebuie să aibă tulpini ÅŸi rădăcini puternice pentru a nu fi mancate. Prin construirea unei fântâni mici arteziene oxigenaÅ£i apa ÅŸi o pregătiÅ£i pentru autocurăţire. Pentru orice eventualitate, este bine să măsuraÅ£i din când în când nivelul de amoniu ÅŸi de nitraÅ£i din apă, deci este bine ca apa să nu fie suprapopulată.
2. Carassius auratus Un alt peste foarte indragit, eternul “gold-fish” se poate creste in iazuri. Carasii aurii sunt omnivori si trebuiesc hraniti cu mancare uscata (pelete) special destinata lor dar si cu mici insecte (musculite de otet) larve de tantari, purici de apa insa si cu plante, asemeni crapilor vor manca aproape orice planta submersa cu frunze fine. Se recomanda sa fie tinuti in iazuri specifice, mai ales in cazul carasilor cu forme diferite de forma salbatica.
3. Lepomis gibosus, denumit si biban soare este o specie patrunsa in Europa din America de Nord, este un peste rapitor, de talie mijlocie, ajungand pana la 8-12 cm. Este frumos datorita coloritului sau pestrit cu nuante de verde si albastru metallic, nu este pretentios si se poate inmulti in iaz. Se hranescte cu insecte, larve de insecte, icre si pui de pesti.
4. Misgurnus fossilis sau tiparul traieste in ape statatoare sau cu curent incet, cu fund namolos, mai mult ingropat. Este rezistent la lipsa de oxigen si se hraneste cu fauna de fund, viermi, larve de insecte, moluste mici. Se reproduce in lunile martie-iunie si femelele lipesc icrele de plantele acvatice. Este raspandit la noi in toate baltile, helesteele, canalele si pe cursurile mai linistite ale raurilor, din delta pana in zona submontana. Este o specie rezistenta la frig, fiind o specie autohtona insa dezavantajul cresterii sale in iaz este acela ca va fi vazut destul de rar, traind mai mult la fundul apei.
5. Gambusia affinis este o specie de peste asemanatoare Guppului, este un peste mic, ce atinge maximum 7cm, se hraneste preponderent cu mici nevertebrate acvatice sau cu larve de insecte, de unde si numele de “mosquitofish” (en: pestele-tantar datorita faptului ca se hraneste cu larvele de tantari)
Lista speciilor de pesti poate continua, putandu-se adauga majoritatea speciilor de pesti din Romania si din zonele temperate, insa am redus lista la doar cinci specii.
Un iaz este mut daca nu are si cateva broscute, chiar daca nu le introducem intentionat, mai mult ca sigur, in perioada de reproducere a broastelor, iazul va aduna cateva broscute. Din totalul amfibienilor din tara, ma rezum la doar cateva specii de broaste si tritoni mai comune.
1. Pelophylax ridibundus (Rana ridibunda) sau broasca mare de lac este o specie predominant acvatica, foarte galagioasa, masculii putand fi auziti in toata perioada lor activa a anului, atat ziua cat si noaptea. Reproducerea durează din martie până în mai.
2. Bombina bombina sau buhaiul de balta cu burta rosie este o specie de broasca maronie cu un colorit puternic rosiatic pe partea ventrala. NepretenÅ£ioasă, trăieÅŸte în orice ochi de apă, permanent sau temporar, în bălÅ£i de la ÅŸes ÅŸi câmpie, urcând ÅŸi în regiunea dealurilor, la altitudini între 0-400, peste 400 metri altitudine intalnim o specie similara, Bmbina variegata sau buhaiul de labta cu burta galbena.
3. Bufo viridis sau broasca raioasa verde este o specie predominant terestra ce populeaza ochiurile de apa doar in perioada de reproducere. Specie cu activitate nocturnă, doar juvenilii fiind activi ÅŸi în timpul zilei. Are un mare potenÅ£ial de dispersie, efectuând migraÅ£ii la distanÅ£e mari, în special indivizii tineri.
4. Lissotriton vulgaris (Triturus vulgaris) denumit popular tritonul comun este o specie predominant terestra de triton ce se reproduce in balti. Apare cel mai timpuriu primăvara, intră foarte devreme în apă, din februarie chiar, întâi masculii apoi femelele. Perioada de reproducere durează până în aprilie-mai. Femela depune peste 700 de ouă. AdulÅ£ii părăsesc repede mediul acvatic. Se poate gasi in aproape toata tara, pana la altidudinea de 1000 metri.
5. Trituris cristatus sau tritonul cu creasta este o specie mai mare de triton, ajungand la 16-18 cm, femelele fiind mai mari decat masculii. De asemenea se reproduce in mediul acvatic, in perioada aprilie-mai.
Pe langa amfibieni este posibil ca iazul sa mai fie populat, de aceasta data in mod intentionat si cu testoase. In fauna Romaniei se gaseste o singura specie de testoasa acvatica autohtona, Emys orbicularis, este o testoasa cu dimensiuni intre 15-15cm ce prefera, ca toate reptilele de altfel, sa isi petreaca mult timp la soare insa la cel mai mic semn de pericol aceasta intra in apa unde se deplaseaze foare rapid. Se hraneste cu crustaceele, nevertebratele terestre, rozatoarele, chiar pesti, insecte, viermi si foarte rar, unele componente vegetale.
Pe langa aceasta fauna destul de bogata este posibil ca iazul sa fie populat si cu membri mai putin vizibili, precum carabusul de apa (Dytiscus marginalis), lipitori, libelule, boul de apa (Hydrophilus piceus), insa aceste vietuitoare nu trebuie sa inggrijoreze pe nimeni deoarece in cea mai mare parte, ele sunt inofensive si nu aduc mari prejudicii plantelor si pestilor din iaz. Este de inteles ca un corp de apa, fie si el artificial, va trezi interesul unor vietuitoare care vor profita de el si il vor numi “casa”, este cursul normal al naturii si nu avem decat san e supunem.
Ecolog, Stelian Valentin Stanescu,
Comunitatea Acvarii de vis
