Rechinii

       Care este primul peste marin la care te gandesti? Bineinteles rechinul.

       Rechinii sunt cei mai cunoscuti, mai cercetati si mai temuti pesti marini, in parte datorita peliculei “Falci” (en: Jaws) care i-a readus in atentia publicului si care a contribuit, cel putin in opinia mea la crearea imaginii de predator feroce care ataca si devoreaza aproape orice, inclusiv inotatori, surferi sau barci. Imaginea oferita de film rechinilor este una exagerata in cea mai mare parte insa inspirata din realitate.

       Rechinii sunt pesti cartilaginosi, cu profil puternic hidrodinamic, care se plaseaza, cel putin la maturitate in varful piramidei trofice. Ei populeaza toate marile si oceanele lumii si se gasesc intr-o mare varietate de specii, insumand un numar de 440 de specii atat bentonice, cat si pelagige.

 Anatomia rechinilor

       Bineinteles corpul rechinilor este alcatuit din trei parti generale: cap, trunchi si coada. Capul rechinilor adaposteste principalele organe senzoriale ale acestora respectiv, ochii, narinele si ampulele lui Lorenzini responsabile pentru capacitatea rechinilor de a recepta campurile electromagnetice produse de orice fiinta vie, aceasta capacitate ii permite rechinului sa vaneze in apa tulbure, nebazandu-se pe vaz sau miros. In partea din spate a capului rechinului se gaseste spiraculul, deschidere prin care intra apa spre branhii, permitand astfel sa respire in timp ce se hranesc. Gura rechinilor este situata pe partea ventrala a capului si prezinta falci nearticulate de craniu pentru o deschidere mai mare. Falcile rechinului au mai multe randuri de dinti triunghiulari, care se schimba pe tot parcursul vietii, acestia putand schimba chiar si 30.000 de dinti.

      In spatele capului se pot gasi intre 5 si 7 fante branhiale,  deschideri ce permit apei sa iasa, o data intrata prin gura sau prin spiracul.

      Pe trunchi se gasesc inotatoarele rechinului, dorsala, adipoasa (sau a doua dorsala), doua pectorale, doua abdominale si o anala. Aceste inotatoare permit rechinilor sa stabileasca cu mare precizie directia de inot. De-a lungul trunchiului se gaseste linia laterala, organ senzorial prezent la toti pestii ce le permite sa simta chiar si cele mai mici diferente de presiune din apa.

      Trunchiul se incheie cu pedunculul caudal, o ingustare a corpului ce face trecerea gradata spre coada. In functie de specie, cozile rechinilor au mai multe forme insa toate sunt heterocerce (adica nu au jumatatile egale, cea superioara fiind puternic alungita).

 Acvariul

      Acvariul in care vor fi tinuti rechinii trebuie sa fie mare, una din reguli este aceea ca lungimea trebuie sa fie de cel putin trei ori mai mare decat lungimea maxima la care se asteapta ca va ajunge rechinul la maturitate, la latimea de cel putin doua ori. Un alt aspect important de care trebuie sa se tina cont la construirea acvariului este acela ca rechinii pot fi incomodati de colturi, impiedicandu-i sa inoate liber, astfel se recomanda acvariile cilindrice sau hexagonale. Este important sa se evite metalele in acvariu si in sistemul de filtrare deoarece rechinii sunt sensibili la electromagnetism iar prezenta ionilor metalici in apa ii pot impiedica sa se hraneasca.

      Acvariul trebuie sa fie amenajat in asa fel incat sa se ofere mult spatiu liber pentru inot, iar obiectele de decor precum stanci sau pietre trebuie sa fie aranjate in asa fel incat sa nu ofere spatii in care rechinii sa se blocheze. Substratul poate fi nisipos, pietros sau in amestec iar sistemul de filtrare trebuie sa fie foarte eficient.

     Schimbarile dese de apa sunt necesare pentru mentinerea calitatii acesteia si este absolut obligatoriu ca apa ce o va inlocui pe cea schimbata sa aiba aceeasi salinitate.

     Pentru un aspect placut este recomandat ca filtrele sa fie externe (sunt singurele suficient de puternice) iar tevile de intrate si iesire sa fie camuflate.

 Specii de rechini intalnite in acvaristica marina

 1.Chiloscyllium plagiosum este un rechin bentonic, de talie relativ mica, atingand o lungime maxima de 100 cm. Este o specie preponderant nocturna, hranindu-se cu pesti de talie mica si cu crustacee. Este considerat inofensiv pentru oameni.

2.Chiloscyllium punctatum  o specie inrudita cu anteriorul, este de asemenea nocturna si nu este considerat periculos. 

3.Hemiscyllium ocellatum este un rechin de talie mica, rareori atingand un metru, este tot o specie bentonica si se hraneste cu aproape orice, crustacee, pesti, caracatite, viermi. Este o specie ce se poate gasi si la adancimi de 50m, fapt ce il face tolerant la conditii hipoxice.  

4.Atelomycterus marmoratus specie de rechini ce nu depaseste 70 cm, este predominant crepuscular sau nocturn, ziua stand ascuns printre pietre. Este un predator oportunistic, hranindu-se cu pesti, crabi, creveti, viermi, moluste si alte nevertebrate. 

5.Cephaloscyllium ventriosum sunt activi in special noaptea, astaptand ca hrana sa se apropie de el pana la cativa centimetri, inainte de a se repezi. Se poate hrani cu pesti, crabi, viermi, scoici si alte nevertebrate.

6.Scyliorhinus canicula este o specie oportunistica, se hraneste cu o gama larga de organisme precum pesti, moluste, crustacee, polychaete, tunicate. Atinge o lungime de un metru, este o specie ce prefera substratul nisipos sau pietros si de gaseste la adancimi de pana la 400m

7.Orectolobus maculates este o specie de rechin bentonic, puternic comprimat dorso-ventral, este un predator de ambuscata, stand camuflat pe substrat, adesea partial ingropat si asteptand ca prada sa se apropie, cand aceasta ajunge la o distanta suficient de mica, el casca puternic gura, creand astfel un front de presiune scazuta si aspirand practic prada. Se hraneste preponderent cu pesti si crustacee.

8.Ginglymostoma cirrhatum este un rechin de talie mare, poate depasi 4m. Se hraneste cu aproape orice, pesti, crustacee, moluste, orice ii incape in gura.

9.Carcharhinus amblyrhynchos rechinul gri de recif este un rechin de talie medie, ajungand in jur de 1,5 m. Este diurn si se hraneste cu pesti, cefalopode precum caracatite, calmari si sepii si cu crabi sau homari. Este gri in partea superiora iar abdomenul este alb, acest colorit il ajuta sa se camufleze, deoarece vazut de deasupra se confunda cu coloritul substratului iar de dedesupt cu lumina de la suprafata apei.

10.Carcharhinus melanopterus este similar speciei anterioare, deosebindu-se in principal prin coloritul varfului inotatoarei dorsale, care este negru. Se hraneste cu o gama larga de specii de pesti, cu caracatite, sepii, crustacee si apoape orice ii incape in gura.

 Hranirea rechinilor

      Majoritarea speciilor de rechini sunt piscivori, insemnand ca se hranesc preponderant cu peste, insa sunt si specii ce se hranesc cu alte categorii de organisme precum mamifere (foci), moluste (scoici, melci), artropode ( crabi, homari, languste, etc)  si sunt chiar sir echini filtatori ce se hranesc cu plancton.

      In acvariu rechinii pot fi invatati sa se hraneasca si cu carne de peste insa este bine sa nu se renunte la hrana vie. In general rechinii nu sunt foarte pretentiosi la hrana si vor manca o gama larga de alimente, de la pesti, pana la calmar, crustacee, caracatita sau scoici. Pentrru a mentine o stare de sanatate buna a rechinilor se recomanda ca hrana sa fie cat mai variata. De obicei rechinii pot rezista mai multe saptamani fara hrana insa, acestia trebuiesc hraniti de doua sau trei ori pe saptamana, sau mai des daca se doreste accelerarea ratei de crestere, monitorizandu-se cu atentie calitatea apei deoarece hrana in exces o poate altera.

 Reproducerea rechinilor

     In general nu sunt foarte multe specii de rechini ce se inmultesc in acvariu, desi acest lucru s-a realizat in acvarii mari, acvarii publice. Totusi nu este exclusa posibilitatea ca speciile mici (de sub un metru) sa se reproduca in acvarii private.

     La modul general rechinii sunt atat ovipari, vivipari cat si ovovivipari, in functie de specie.

     Masculii vor urmari femelele si le vor musca de inotatoarele pectorale in timp ce le fecundeaza, acest comportament este destul de violent, uneori femelele avand inotatoarele ranite, insa se vindeca destul de repede. Dupa fecundare, femelele vor elibera mai multe oua cu forme si dimensiuni variate in functie de specie, sau vor incuba ouale in corp, in cazul celor vivipari se cunoaste faptul ca exista canibalism chiar inainte de nastere.

     Perioadele de gestatie difera in functie de specie, putand ajunge chiar si la doi ani, iar perioada de incubare a oualelor este in medie de trei pana la sase luni.

     Puii de rechin sunt dezvoltati complet la nastere sau eclozare si sunt capabili sa vaneze inca din primele zile.

 Compatibilitatea rechinilor in acvariu.

     Faptul ca sunt predatori oportunistici si foarte vorace nu ii face compatibili cu multe specii insa daca sunt hraniti suficient (atentie, nu ii suprahraniti, este suficient sa fie hraniti de doua-trei ori pe saptamana) pot fi tinuti impreuna cu pesti de talie similara.

     Pot fi tinuti impreuna cu crabi de talie mare sau cu bibani de mare, murene iar daca acvariul permite pot fi tinuti si mai multi rechini din aceeasi specie.

     De asemenea este important faptul ca de multe ori rechinii pot fi hartuiti de catre pesti precum pestii-inger.

 Bine de stiut

     Rechinii sunt aproape exclusiv pesti marini sau de apa salmastra existand numai cateva specii care se aventureaza in apa dulci. Exista insa cateva specii de Cyprinidae sau Pangasiidae care datorita formei puternic hidrodinamice amintesc de rechini insa nu sunt rechini cu adevarat, din aceste specii amintim Silver Shark (Balantiocheilos melanopterus), Red-tailed Black Shark (Epalzeorhynchos bicolor), Roseline shark (Puntius denisonii) sau Pangasius sp.

     Rechinii sunt foarte dificil de intretinut intr-un acvariu si nu cred ca exagerez spunand ca nu oricine isi permite din aproape toate punctele de vedere sa creasca un rechin in acvariu. Sunt pesti superbi si cred ca acestia trebuiesc admirati in libertate, oferindu-le tot respectul pe care il merita ca predatori desavarsiti.

     Inchei spunand ca multe dintre speciile de rechin sunt pe cale de disparitie sau amenintati cu disparitia datorita pescuitului fara discernamat, acestia fiind capturati cu milioanele anual doar pentru inotatoare, adesea aruncati inapoi in apa, inca vii dar mutilati.

 

Ecolog Stelian Valentin Stanescu,

Comunitatea Acvarii de vis