Reciful de corali

    Reciful de corali reprezinta colonii de corali, mici organisme sesile, similare anemonelor, care prin activitatea lor secreta un invelis de carbonat de calciu, diferit pentru fiecare specie, acest invelis rezista si dupa moartea animalului, iar pe suprafata acestuia se va stabili un alt polip, fapt ce duce in timp la extinderea coloniei.
Reciful de corali este un ecosistem foarte sensibil, el nu se gaseste decat in zone tropicale, cu apa calda tot timpul anului, cu o temperatura cuprinsa intre 20 si 28° C, in zone cu  apa limpede, sarace in nutrienti, in zone in care patrunde lumina cu usurinta, de aceea coralii nu se pot intalni la adancimi mai mari de 30 metri.
Coralii se hranesc prin doua metode, prima dintre ele o reprezinta captarea, cu ajutorul a opt tentacule, micilor particule de materie organica din apa, de origine vegetala sau animala, iar cea de-a doua metoda este o metoda compensatoare, coralii au stabilit o legatura simbiotica cu un gen de alge fotosintetizatoare, astfel coralii pot supravietui in ape sarace din punct de vedere nutritional. Coralii insa, asemeni oamenilor au modificat habitatul, rezultand un ecosistem extrem de productiv si cu o mare biodiversitate, de fapt recifurile de corali sunt unele dintre cele mai bogate ecosisteme din lume din punct de vedere al diversitatii speciilor.

    Marea Bariera de Corali, reprezinta o inlantuire de circa 3000 de recifuri de corali, pe o lungime de 2300 km, langa coasta de est a Australiei. Aceasta indindere de recifuri adaposteste si 950 insule de origine coraligena si este cea mai mare intindere de recifuri din lume, fiind vizibila si de pe Luna.
   
    Bineinteles Marea Bariera de Corali are o bogata biodiversitate cu peste 1500 specii de pesti, peste 350 specii de corali duri si o treime din coralii moi ai lumii. Aceasta bogatie in specii atrage un numar impresionant de turisti, in jur de 2 milioane in fiecare an si astfel contribuind la economia Australiei.
    In cele ce urmeaza voi prezenta cateva dintre cele mai intalnite specii de spongieri, corali, anemone, moluste si crustacee dar si de pesti, in acvaristica marina intalnite in unele dintre cele mai mari recufuri de corali din lume, respective in Marea Bariera de Corali, in recifurile din Marea Rosie, din Indonezia, de pe coasta de Vest a Pacificului si din Marea Caraibelor din Oceanul Atlantic.


    1.Songierii
    Spongierii  sau buretii de mare sunt unele dintre cele mai primitive forme de viata animala din mare, acestia nu sunt plante insa se asemana cu acestea si se pot gasi intr-o mare varietate de forme si culori. Acestia se hranesc prin filtrarea apei si captarea algelor si a materiei organice.

    a) Callyspongia vaginalis
Este una dintre cele mai comune specii de bureti, se remarca prin aspect, fiind foarte asemanator cu un tub insa culoarea poate varia, de la mov si albastru, pana la verde.
    b) Cleona celata
Acest burete este mai comun pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii, in Oceanul Pacific. Se poate intalni in colonii mici si poate avea culori diferite, de la portocaliu, pana la galben viu. Se gaseste atasat de stanci.
    c) Ircinia campana
Este o specie comuna in Marea Caraibelor si in partea de est a Floridei. Se remarca printr-o forma de clopot, cu o cavitate centrala adancita. Poate creste pana la 90 cm lungime si 60 in diametru. Se poate gasi in mai multe nuante, de la rosu la maron.
    d) Haliclona compressa
Este de asemenea o specie comuna in Marea Caraibelor, de obicei creste pana la 20 cm. Este o specie usor de intretinut si va prospera intr-un acvariu bime ciclat. Se recomanda sa li se asigure un curent moderat de apa.

    2.Coralii si anemonele
    Atat coralii cat si anemonele sunt animale, facand parte din Fillum Cnidaria. Aceste animale se caracterizeaza printr-o simetrie radiara, cu gura in centru si prin prezenta tentaculelor urzicatoare. O bucata de coral este de fapt alcatuita din mai mult mici indivizi care se numesc polipi, acestia sunt cei ce alcatuiesc reciful de corali. Scheletele lor de carbonat de calciu s-au acumulat si, dupa sute de ani au format cea mai mare structura vie din lume. Majoritatea Cnidarilor traieasc in colonii si se folosesc de tentaculele ce poseda celule urzicatoare numite nematociste sa se apare sau sa isi prinda hrana.
    a) Montastrea cavernosa
Coralul Montastrea cavernosa, denumit si coralul ananas este o specie a carei mici polipi formeaza modele plate, in forma de fagure de miere. Colonia in sine formeaza o structura mare de forma unei cupole. Polipii sunt de obicei de culoare verde sau maro, dar pot fi, de asemenea, gasiti si polipi rosii sau portocalii. Ei se hranesc pe timp de noapte prin extinderea unor tentaculele delicate, translucide.
    b) Oxycirrhites typus
Coral acesta este o specie dura, care formeaza o structura ramificata asemanatoare unor coarne de cerb. Coloniile sunt de obicei auriu-maro cu varfurile pale, dar pot varia, de asemenea, de la albastru la roz, purpuriu, portocaliu, verde, galben. Acest coral este comun in intreaga mare a Mare a Caraibelor.
    c) Diploria strigosa
Acesti corali, datorita unor adancituri ce strabat intreaga suprafata a coloniei, se aseamana cu un creier si de aici au fost denumiti si corali-creier. Coralul-creier neted creste in coloniile de forma unui dom, ce pot ajunge pana ala 4 metri in diametru. Se pot intalni zonele putin adanci din Florida si Bahamas.
    d) Caulastrea furcata
Acesti corali mai sunt denumiti si coralii torta sau, datorita culorilor, coralii bomboane (candycane coral). Polipii sunt maro cu dungi galbene iar partile centrale sunt de culoare verde fluorescent. Adesea se pot gasi in mici aglomeratii. Este un coral activ noaptea cand isi extinde tentaculele sale delicate pentru a se hrani.
    e) Galaxea fascicularis
Acest coral, denumit si coral-stea este o specie dura de coral, este gasit in Marea Caraibelor si de obicei creste pana la 30 cm inaltime.
    f) Zoanthus pulchellus
Aceast coral este asemanator cu anemonele insa este un coral moale ce traieste in colonii mari. Fiecare polip are doar 7mm in diametru insa coloniile pot ajunge la cativa metri patrati. Adesea poate fi intalnit acoperind stancile sau schelete de corali morti din regiunea Bahamas.
    g) Goniopora lobata
Coralul ghiveci de flori este una dintre cele mai frumoase specii de corali, colonia are o forma de dom, pe la marginea caruia se gasesc mai multe tentacule delicate asemanatoare florilor. Se poate intalni in recifurile de corali din regiunea Indo-Pacifica.
    h) Stoichactis gigas
Denumita si anemona covor este una dinte cele mai mari specii de anemone, ea poate ajunge pana la un metru in diamentru. Urzicatura aceste anemone este suficient de puternica sa omoare pestii sau sa provoace o iritatie serioasa unui om.
    i) Heteractis magnifica
Anemona violet este una dintre speciile mari care pot asigura adapost pentru pestii clovn (Fam. Pomacentridae). Se gaseste in Oceanul Indian si regiunea Indo-Pacifica. Aceasta anemona prezinta la baza mai multe tentacule verzi, aceasta culoare verde este data de prezenta unor alege, zooxanthellae.
    j) Anthopleura xanthogrammica
Denumita si anemona verde este o anemona destul de mare, putand atinge si 30 cm in diametru. Culorile sunt variate, putand fi intalnita in nuante de verde, gri sau verde-galbui. Tentaculele sunt mici si dispuse radiar in jurul gurii. Se poate intalni pe coasta Pacificului, de la Alaska pana la Panama.

    2. Viermii de mare
    Viermii mare sunt un grup mare ÅŸi variat de animale apartinand unui Fillum numit Annelida. Viermii au evoluat in mai multe forme insa cei mai cunoscuti sunt cei tubulari. Acestia formeaza un tub dur in interiorul caruia se retrag la nevoie iar unele specii prezinta tentacule cu care prind diferite particule din apa, fotoplancton, zooplancton sau materie organica.

    a) Spirobranchus giganteus
Acest vierme este denumit si vierme-brad datorita formei branhiilor sale care se aseamana cu coroana piramidala a bradului. Se gasesc de obicei in colonii pe stanci sau corali si pot avea aproape orice culoare. Se pot intalni in apele Caraibelor si Indo-Pacificului.
    b) Sabellastarte magnifica
Este o specie de vierme ce se gaseste pe coasta Atlanticului de Vest, acesta poate atinge o lungime de 12cm iar branhiile sale pot avea o lungime de 10 cm.
    c) Potamilla reniformis
Acest vierme traieste in tuburi dure cu o lungime de aproiximativ 10 cm. Branhiile sale sunt de obicei de culoare rosu-portocaliu pana la rosu-maroniu iar marinile sunt albe. Sunt originari din Oceanul Atlantic, de pe coasta de est a Statelor Unite ale Americii.
    d) Eurythoe complanata
Acestri viermi pot urzica folosindu-se de perii de pe partile laterale. Se pot intalni de obicei sub pietre si corali si de obicei ating o lungime de 15 cm.
    e) Pseudoceros splendidus
Acesti viermi plati se gasesc intr-o gama variata de culori, acestea sunt foarte vii si actioneaza ca o amenintare, alertand aventualii predatori de toxicitatea viermelui. Pot ajunge la o lungime de 4-5 cm.

    3.Echinoderme
    Echinodermele sunt un grup de animale simple ce cuprinde stelele de mare, aricii de mare si castravetii de mare. Aceste animale simple nu au creier si nici organe senzoriale complexe, ci au simetrie radiara si o gura centrala.

    a) Oreaster reticulates
Aceasta st ea de mare are brate scurte, se poate gasi in mai multe culori precum portocaliu, rosu si galben, creste pana la 10 cm in diametru si se poate intalni in zonele cu substrat nisipos din Atlantic, intre Florida si Carolina de Sud.
    b) Pycnopodia helianthoides
Aceasta stea de mare este una dintre cele mai mari specii, cu 24 de brate si un diamtru de peste jumatate de metru. Se poate gasi in culori precum mov, rosu, roz, portocaliu, galben sau maro.
    c) Henricia leviuscula
Este o stea de mare foarte viu colorata, cu nuante de portocaliu, galben si mov. Poate creste pana la 8 cm in diametru si traieste pe sub stanci si pietre, unde se hraneste cu diferiti spongieri si alge.
    d) Fromia monolis
Una fintre cele mai conume specii de stele de mare, ea poate avea un colorit portocaliu si aproximativ 10 cm in diametru. Se gaseste in Oceanul Indian si Indonezia. Se hraneste cu spongieri si alge.
    e) Ophioneresis reticulate
Aceasta stea de mare are bratele foarte subtiri si lungi iar acestea pornesc dintr-un disc central ce pare mic in comparatie cu bratele. Este o specie comuna in zonele costiere din Florida, unde se gaseste pe substrat nisipos sau pe sub pietre in recifuri
    f) Strongylocentrotus purpuratus
Aricul de mare mov se poate intalni pe tarmurile Statelor Unite ale Americii si Canadei. Creste pana la 10 cm in diametru, se hraneste cu alge si traieste in zone stancoase.
    g) Echinometra lucunter
Foarte comun in apele din Caraibe si Golful Mexic, creste pana la 5cm in diametru iar culorile obisnuite pentru aceasta specie sunt rosu, maro si negru. Prezinta spini lungi si ascutiti.

    4.Crustacee
    Crustaceele reprezinta o subancrengatura de animale cu corpul alcătuit dintr-un cefalotorace si un abdomen, fiind acoperit cu o crustă din calcar si chitină. In aceasta categorie se incadreaza crevetii, crabii, homarii si altele.
   
    a) Stenorhynchus seticornis
Este un crab cu picioare lungi si cu corpul in forma de lacrima, el va cauta hrana aproape continuu si va manca alge si microorganisme coloniale din acvariu insa poate manca si diferiti viermi. Acestia sunt foarte priceputi in a extrage viermii din tuburile lor protectoare.
    b) Dardanus megistos
Este o specie de crab cu abdomenul foarte moale si sensibil, astfel ei folosesc drept refugiu o cochilie de melc. Sunt necrofagi si se hranesc cu aproape orice.
    c) Hemigrapsus nudus
Crabul mov de tarm este un crab foarte des intalnit in zonele stancoase ale tarmului Pacificului din America de Nord. Atinge 5 cm lungime si se hraneste cu materie animala in descompunere si alge.
    d) Neopetrolisthes ohshimai
Acest crab este mic, cu un colorit viu si aspect de portelan. Asemeni pestilor-clovn (clownfish) acestia au devenit imuni la urzicaturile anemonelor si se adapostesc in preajma acestora.
    e) Lysmata amboinensis
Sunt creveti ce pot ajunge pana la 5 cm lungime, acestia se hranesc cu parazitii si solzii vatamati de pe pestii mai mari, precum murenele. In acest timp, predatorii si prada fac un fel de armistitiu, unde pestii sunt curatati iar crevetii se aleg cu o masa.
    f) Lysmata debelius
Acesti creveti mai sunt denumiti si crevetii sangerii datorita culorii de un rosu intens. Se pot intalni in Oceanul Indian in recifuri de corali. Poate atinge 5 cm lungime si se hraneste cu detritus si alge
    g) Hymerocera elegans
Aceasta creveta viu colorata si cu aspect bizar are un regim de hrana si mai curios, el se hraneste doar cu stele de mare pe care le rastoarna si se hraneste cu partea lor ventrala sensibila.

    5. Moluste
Molustele sunt organisme cu corp moale si in unele cazuri acoperit de o cochilie dura, multe dintre moluste prezinta simetrie bilaterala insa altele, cum este cazul melcilor au devenit asimetrice. In Fillum Molusca se incadreaza specii precum caracatitele, sepiile, calmarii, scoicile si melcii.

    a) Notodoris minor
Aceasta nudibranhiata este una dintre cele mai colorate moluste, ea se hraneste preponderent cu alge dar poate manca si corali sau spongieri. Se poate gasi in Marea Bariera de Corali, din estul Australiei, ea poate ajunge pana la 14 cm lungime.
    b) Tridacna maxima
Scoica uriasa mica este o ruda apropiata cu cea mai mare bivalva din lume, 2 metri in lungime, acestea insa de obicei nu depasesc 20 cm. Culorile lor vii sunt datorate prezentei algelor zooxanthellae, acestea se folosesc de lumina solara pentru fotosinteza si pentru a oferi astfel o sursa alternativa de hrana scoicii. Se pot gasi in sud-vestul Pacificului.
    c) Octopus dofleini
Caracatita este una dintre cele mai cunoscute moluste, aceasta poate ajunge pana la 4,3 metri in anvergura. Se poate intalni pana la adancimi de 65 metri, in zonele costiere ale Pacificului. Se hraneste cu pesti, creveti, melci, crabi si alte crustacee.
    d) Cyphoma gibbosum
Este un melc de talie mica insa foarte viu colorat. El poate fi intalnit in Oceanul Atlantic, in zonele tropicale, poate ajunge pana la 3 cm lungime si se hraneste cu corali.

    5.Pesti
    Pestii reprezinta cea mai mare atractie a recifurilor de corali, ei se afla de cele mai multe ori in varful piramidei trofice. Urmand caracteristica celorlalte clase de animale din recifurile de corali si pestii sunt viu colorati, fapt ce ii face foarte indragiti. In cele ce urmeaza voi prezenta cate o specie din cele mai cunoscute familii de pesti intalnite in recifele de corali:

    a) Chelmon rostratus
Corpul este de culoare alb-argintiu si prezinta 4 dungi verticale de culoare portocaliu intens, pe margine sunt tivite cu negru, botul este alungit, prezinta o pata in forma de ochi pe aripioara dorsala. Se poate gasi in recifele de corali din Oceanul Pacific si Oceanul Indian
    b) Amphiprion ocellaris
Este o specie ce intotdeauna traieste  asociat cu o anemona, de multe ori cu  anemona Heteractis magnifica, folosind-o pe post de adăpost È™i protecÈ›ie. Este foarte utilizat in acvaristica. Este portocaliu si are trei dungi albe si diferite modele negre pe inotatoare, poate ajunge pana la 8 cm.
    c) Nemateleotris magnifica
Este o specie mica de guvid viu colorat, caracterizat prin faptul ca prima radie a inotatoarei dorsale este mai alungita. Aceasta este folosita in scopuri de semnalizare sau pentru a se fixa mai bine in crevase, pentru a se proteja de predatori. Se pot gasi in toata regiunea Indo-Pacifica.
    d) Gramma loreto
Este un peste de talie mica, atingand o lungime de 8cm, este albastru-violet in partea anterioara si portocaliu intens in partea posterioara. Pot fi intalniti in recifurile din regiunea Indo-Pacifica si din Marea Rosie.
    e) Cirrhitichtys falco
Acesti pesti pot fi observati stand pe corali sau stanci asteptand ca prada sa se apropie de ei inainte sa o prinda, se hranesc cu creveti si pesti mici. Sunt carnivori de talie mica, atingand doar 7 cm in lungime. Specia se poate deosebi prin dungile sale verticale rosii ce ajuta la camuflare. Este originar din zonele Indo- Pacifice..
    f) Diodon holacanthus
Acest peste ca si ceilalti din familia sa, Diodontidae au capacitatea de a se umfla si prezinta pe corp mai multi spini, aceasta capacitate il face dificil de prins si greu de inghitit. Pot ajunge pana la 40 cm lungime si sunt originari din Oceanul Atlantic.
    g) Synanecja horrida
Pestele piatra sau stonefish este un peste ciudat, ce imita o stanca camuflandu-se aproape perfect. Acest lucru il face aproape invizibil atat pentru prada cat si pentru predatorii sai, putini la numar, ce-i drept din cauza faptului ca sunt veninosi.
    h) Pterois antennata
Unii dintre cei mai spectaculosi pesti ai recifelor, datorita inotatoarelor foarte lungi, acestia sunt originari din regiunea Indo-Pacifica.  Poate atinge 20 cm in lungime si este carnivor, hranindu-se cu pesti mai mici sau cu creveti.
    i) Gymnothorax tesselatus
Murenele sunt predatori foarte eficienti, se hranesc cu pesti, crabi, creveti. Au corpul puternic alungit, se gasesc printre stanci si corali in Indonezia. Sunt pesti de talie mare, putand ajuge chiar si la 3 metri lungime.
    j) Hippocampus erectus
Calutii de mare, unii dintre cei mai indragiti pesti au o forma inedita, sunt pesti timizi si prezinta o mare variabilitate coloristica. Pot fi intalniti in recife de corali din Oceanul Atlantic, in Marea Caraibelor. Se hranesc cu mici nevertebrate.
    k) Phyllopteryx eques
O ruda apropiata a calulului de mare, dragonul de mare se remarca prin inotatoarele ciudate, folosite pentru a se camufla printre alge. Este un peste timid ce poate ajunge pana la 40-45 cm in lungime si se pot gasi chiar si la 40 metri adancime. Se hraneste de asemenea cu mici nevertebrate iar acesta este originar din sudul Australiei.
    l) Aulostomus maculates
O alta ruda a calutului de mare, acul de mare poate fi gasit in aproape toate marile lumii insa aceasta specie se poate gasi doar in Marea Caraibelor. Se camufleaza printre alge unde se hraneste cu mici nevertebrate si chiar pesti.

    Recifurile de corali din intreaga lume sunt pe cat de bogate si de uluitoare, pe atat de sensibile, defapt, conform WWF (World Wildlife Fund) un sfert din totalul recifurilor de corali este afectat serios de activitatea umana. Recifurile de corali sunt afectate prin practici distructive de pescuit, precum pescuitul cu dinamita, cu cianura, cu traulul, suprapescuitul, turismul neglijent prin faptul ca scufundatorii ating coralii, rascolesc  sedimentul, colecteaza corali sau chiar ca lasa ancora pe acestia, prin poluare, incalzire globala, sau extractia de corali ce vor fi folositi ulterior ca si caramizi sau ca material de contructie, balast sau ca suveniruri.
    Recifurile de corali necesita intregul nostru respect si apreciere, trebuie sa invatam sa pretuim ce exista, atata timp cat exista, trebuie sa pastram aceste ecosisteme ca si generatiile viitoare sa se poata bucura de acesti mici ingineri ai naturii.

                                                                                                                                        Ecolog Stelian Valentin Stanescu,
                                                                                                                                                 Comunitatea Acvarii de vis