Recifurile de corali sunt in pericol

Dupa mii de ani de existenta si dupa supravietuirea unor incalziri globale si glaciatiuni, coralii sunt astazi in pericol. Peste tot in lume recifurile de corali sunt afectate de activitatea umana in asa fel incat se considera ca un sfert din acestia nu se mai poate recupera iar alte doua treimi sunt amenintate serios.

Cele mai multe recifuri de corali sunt amenintate din cauza urmatoarelor activitati umane:

1. Practivi distructive de pescuit – se refera la practicile de pescuit ilegal, care ucid fara disctiminare toate speciile de pesti, atat cele vizate cat si celelalte. Printre practicile distructive de pescuit cel mai intalnite sunt:

a) Traularea de fund. Traulele industriale evitau zonele stancoase ale recifurilor de corali deoarece acestea se agatau si se rupeau insa dupa introducerea traulului ce se “muleaza” mai mult sau mai putin pe pietre si stanci si nu se agata, recifurile de corali au intrat in atentia pescarilor. Acum se poate pescui cu traulul pe aproape toata suprafata oceanelor pana la o adancime de 2000 metri.
Aceste traule sunt foarte distructive, la o singura trecere acestea rascolesc pietre, rup stanci subtiri, vatameaza corali, un experiment efectuat in apele reci ale Alaskai a aratat ca 55% din coralii afectati de traul la o singura trecere nu s-au mai regenerat. In sudul Australiei, 90% din suprafetele pe care crestea coral acum sunt stanci golase, cand stancile sunt acoperite de corali, acestea ofera un adapost si un mediu de crestere pentru pesti juvenili insa daca se inlatura coralii, vor disparea si pestii.

b) Pescuitul cu cianura. In aceasta tehnica pescarii arunca in apa cianura de sodiu pentru a putea prinde pestii mai usor fara sa ii omoare. Aceasta metoda a inceput sa fie folosita in recifurile de corali in anii ’60 pentru a satisface cererea de pesti pentru acvaristica. Pentru fiecare peste viu prins cu cianura este distrus un metru patrat de corali. Iar in anii ’80 a crescut cererea de peste pentru restaurantele din Hong Kong, Singapore si China iar aceasta metoda a fost adoptata si in acest caz.

c) Pescuitul cu dinamita. Dinamita si alti explozivili sunt detonati sub apa iar unda de soc produsa omoara pestii care sunt colectati de la suprafata, aceasta metoda este foarte distructiva deoarece afecteaza totul, in urma ramanand corali morti si roci sfaramate. Pescuitul cu dinamita a contribuit semnificativ la distrugerea recifurilor de corali din sud estul Asiei in ultimii 20 ani.

d) Pescuitul fantoma. Pescuitul fantoma se refera la actiunea plaselor de pescuit montate si abandonate care continua sa prinda pesti, testoase marine, delfini sau chiar balene si care mor inecate, fiind incapabile sa mai iasa la suprafata pentru a respira.

2. Suprapescuitul- afecteaza echilibrul ecologic al comunitatilor prin deformarea lanturilor trofice si afectand astfel indirect mult mai mult decat suprapescuitul in sine.

Flota globala de ambarcatiuni pescaresti este de doua sau chiar trei ori mai mare decat pot sustine oceanele, adica se pescuieste mult mai mult peste decat pot fi inlocuiti iar ca urmare, 53% din locurile de pescuit sunt pe deplin exploatate, 32% sunt suprasolicitate, depasite sau in revenire, aproximativ 90% din speciile de pesti mari oceanici au fost aproape in totalitate pescuiti si mai multe populatii de pesti cu valoare comerciala au scazut pana in punctul in care supravietuirea lor este amenintata.
Pe langa pescuitul speciilor cu valoare comerciala, miliarde de pesti, testoase, pasari, rechini sau corali sunt sacrificate, fiind prinse accidental, fara a fi valorificate din cauza practicilor ineficiente de pescuit.

3. Turismul neglijent- in recifurile de corali din intreaga lume, unii turisti ce fac scufundari sau snorkeling ating coralii, rascolesc substratul si ridica sedimentul, colecteaza corali, lasa ancorele pe recife. Unele statiuni turistice au fost contruite in apropierea chiar deasupra recifurilor si deverzeaza apa menajera in mare.
Afluxul mare de turisti, adesea concentrat intr-o zona relativ restransa are un impact urias asupra recifurilor, prin contributia la poluare, necesitatea de apa si astfel pun infrastructura locala si habitatele sub o imensa presiune, de exemplu 85% din cei 1,8 milioane de turisti ce viziteaza Marea Bariera de Corali din Australia sunt concentrati in doua zone restranse, respectiv in Cairns si Whitsunday Islands, care impreuna au doar 130000 de locuitori.
Infrastructura pentru turism reprezinta o alta amenintare pentru corali deoarece in zonele frecventate de turisti au fost contruite aeropoarte, porturi pentru agrement, statiuni si terenuri de golf, aceasta supradezvoltare pune cateva probleme, de exemplu paduri de mangrove si campii de Zostera au fost inlaturate pentru a crea plaje iar locurile de depunere a oualelor de catre testoasele marine au fost distruse sau deranjate de catre turisti.

4. Poluarea- reprezinta o amenintare seroasa asupra recifurilor de corali si asupra ecosistemelor marine in general deoarece apa menajera, apa uzata industrial, reziduurile toxice, ingrasamantul aplicat terenurilor agricole si nu numai sunt deversate in rauri sau ajung in rauri prin infiltrare iar raurile intr-un final ajung in mare, toate acestea pot creste nivelul de azot din apa marina, producand o supradezvoltare a algelor, astfel creste turbiditatea apei iar coralii, care necesita lumina solara primesc din ce in ce mai putina.

a) Pierderile de petrol provoaca un imens prejudiciu habitatelor naturale, de fapt doar 12% din petrolul ajuns in mari este cauzat de pierderile de petrol iar 36% provine prin canalizare si rauri.

b) Ingrasamintele aplicate in exces terenurilor agricole se infiltraza in sol si prin intermediul apei freatice ajung in rauri, apoi in mare. Nutrientii in plus provoaca eutrofizarea apelor marine, ceea ce reprezinta un mare pericol pentru ecosistemele acvatice marine deoarece acestea cresc turbiditatea si scad concentratia de oxigen dizolvat din apa. Eutrofizarea a creat uriase zone moarte in mai multe parti ale lumii printre care Golful Mexic si Marea Baltica.

c) Mari de gunoaie deseurile solide ajunse in mare se degradeaza foarte lent si pot provoca probleme animalelor, spre exemplu au fost gasite pungi in stomacurile sau pungi care blocau caile respiratorii ale balenelor, delfinilor, focilor, diferitelor specii de pasari marine sau chiar ale tesoaselor marine.

d) Apele uzate in mai multe locuri ale lumii apele uzate menajere sau industriale ajung netratate sau prea putin tratate in rauri si apoi in mari sau oceane. De exemplu, 80% din apa uzata urbana ajuna in Marea Mediterana este netratata. Apele uzate pot si ele sa contribuie la eutrofizarea apei si in plus reprezinta un pericol pentru sanatatea publica.

e) Substantele chimice toxice Aproape fiecare organism marin, de la plancton la balene si ursi polari este contaminat cu produse chimice de origine antropogena, precum pesticide sau produse chimice folosite in produsele de larg consum. Unele dintre aceste substante chimice ajung intentionat in mare deoarece, secole de-a randul marea a fost considerata suficient de mare pentru a descarca deseurile produse se societatea umana, acest obicei a continuat pana in anii ’70.

5. Sedimentarea- eroziunea provocata de contructii, minerit, exploatare de masa lemnoasa sau agricultura duce la cresterea cantitatii de sediment din rauri, acesasta cantitate de sediment ajunge in mari si oceane si creste turbiditatea apelor, afectand in special coralii. Distrugerea padurilor de mangrove si a altor ecosisteme accentueaza aceasta problema deoarece in mod normal acestea retineau o mare cantitate de sedimente.

6. Mineritul coralilor- corali vii sunt extrasi din recifuri si sunt folositi pe post de caramizi sau marerial pentru construirea de drumuri, sau sunt vanduti pe post de suveniruri turistilor ori sunt exportati.

7. Schimbarile climatice- coralii nu pot supravietui daca temperatura apei este prea mare, incalzirea globala a contribuit semnificativ la reducerea suprafetelor recifurilor de corali, iar acest lucru se va accentua in anii urmatori.

Sursa: World Wildlife Fund, wwf.panda.org