Stichodactyla helianthus
Stichodactyla helianthus este o specie de anemona covor care se gaseste in apele de mica adancime , cuprinse intre 1 pana la 10 m adancime dar se mai intanleste si in zonele protejate din Oceanul Atlantic si Insulele Caraibe. Aceasta este cunoscut si sub alte denumiri, cum ar fi: Sun Anemone sau Caribbean Sun Anemone (Anemona covor din Caraibe).
Stichodactyla helianthus gazduieste o serie de nevertebrate, in jur de 40 de specii, inclusiv creveti ( Thor amboinensis) si crabi ( Mithrax cinctimanus ), mai putin pesti clovn, acestia nu au fost vazuti in preajma acestei anemone. Aceasta isi foloseste tentaculele care contin nematociste ( celule veninoase cu care isi inteapa prada), dar se si protejeaza de posibile atacuri sau amenintari la adresa ei. Unele animale de prada pot fi stelele de mare, scalari si alte anemone.
Aceasta este o anemona covor de mici dimensiuni, ajungand sa masoare 30 cm in diametru si are un aspect turtit. Corpul este acoperit in totalitate de tentacule mici cu dimensiuni mai mici de 6 mm in lungime si lipicioase la atingere avand aspectul unui covor, de aici si denumirea de anemone covor .
Tentaculele sale sunt de obicei in nunate de verde, maro sau gri. Piciorul este lipicos si de multe ori este destul de ingust, cu ajutorul lui aceasta adera pe diverse suprafete. Gura este situata in centru discului si este folosita atat in hranire cat si pentru expulzarea deseurilor.
Cerintele sale de ingrijire sunt asemanatoare cu cele ale Stichodactyla gigantea. Ea are o intepatura foarte puternica care poate leza viata unor specii din acvariul dumneavoastra. Oferindu-i acesteia o calitate buna a apei, o miscare moderata pana la lenta a apei, precum si un substrat generos poate supravietui timp indelungat intr-un acvariu, deoarece este una dintre cele mai rezistente anemone covor.
Stichodactyla helianthus are nevoi de un acvariu de tip recif unde capacitatea trebuie sa fie de 380 l sau mai mult, iar acesta trebuie sa fie stabilit cu cel putin 1 an inainte de a introduce aceasta specie in el. Introducerea acesteia intr-un acvariu nou format va duce la disparitia mai repede a ei.
Iluminare acvariului trebuie sa se faca cu becuri fluorescente, temperatura necesara pentru ele este cuprinsa intre 22 – 27 º C, iar pH-ul de obicei, intre 8.1- 8.4 tipic pentru vietuitoarele marine. Patul de nisip trebuie sa aibe o grosime de circa 10 cm pentru fixare ei, este recomandata introducerea de pietre vii.
Inainte de introducerea ei in acvariu trebuie sa fiti atenti la culoare ei, gura acesteia sa nu fie deschisa, iar piciorul si tentaculele trebuie sa fie lipicioase la atingere. De asemenea, aceasta trebuie sa fie atasata de ceva si asigurati-va ca piciorul ei nu a suferit nici o leziune, aceasta rezultand de multe ori din tragerea anemonei brusc de pe obiectul atasat.
Ca toate anemonele, Stichodactyla heliantus se afla intr-o relatie de simbioza cu zooxanthellae, o alga celulara care se afla in tesuturile acesteia si care ii asigura necesara de hrana care rezulta in urma procesului de fotosinteza.
In captivitate, va puteti hrani anemona cu bucati de crevti, scoici, peste proaspat tocat,dar si peste congelat. Este sufcient sa va hraniti anemonele de 2 sau 4 ori pe saptamana.
Schimburile de apa in procent de 10 sau 20% o data la 2 saptamani, respectiv o luna sunt normale. De asemenea monitorizarea calitatii apei este foarte importanta. Mentinerea salinitatii specifice intre 1.023 – 1.025 printr-un mecanism de off top este indicat. Adaugare de iod si oligoelemnte sunt sugerate deoarce cu ajutorul acestora isi pot procura substantele nutrive benefice lor. Utilizare de produse care controleaza fosfati din apa este foarte important.Utilizarea in acvariul dumneavoastra a unui separator de proteine reprezinta o necesitate.
In general, se recomanda sa nu puneti mai multe tipuri de specii de anemone intr-un acvariu, deoarece fiecare specie in parte are nevoie de spatiu, mai excat de propriul lor spatiu, in caz contrar, acest lucru va duce la lupta intre specii pentru teritoriul si hrana. Cu toate aceste, dupa reproducere, aceste anemone isi pot tolera propriile „clone” sau propria specie. Reprducerea acestora se face prin taiere, rezultand doua specii identice cu aceasta. Inmultirea se face atat sexuat cat si asexuat.
